In anumite momente ale vietii noastre, oricum ar fi ea, apare si acel moment cand se declanseaza o intreaga lupta intre ratiunea si logica umana si sentimente. Stim cu totii foarte bine acum la ce fel de sentimente ma refer. La acele sentimente de atasare fata de o persoana din jurul tau, care brusc sau odata cu trecerea timpului capata pentru tine o importanta pe care nu prea ai cum sa o anticipezi. Si iata ca intr-un final, in acel moment in care trebuie sa iti separi viata de respectiva persoana se declanseaza aceasta lupta ciudata in interiorul tau, ca si cum ai avea o dubla personalitate.
E chiar ciudata nu? Mi-e unul asa mi se pare. De ce un om, oricat de rational este el in viata de zi cu zi, atunci cand intalneste sentimentul de atasare sau iubire, dupa cum doriti voi sa ii spuneti, rationamentul lui devine egal cu zero. Bine, nu inceteaza sa mai exsiste, din contra, chiar urla de-a dreptul, doar ca nu mai este bagat in seama. De ce un sentiment este mai puternic decat intreg rationamentul creierului uman? De ce nu poti sa iti asculti ratuinea in acele clipe si sa spui pur si simplu: frate asta e, s-a intamplat, nu a mers, etc etc si sa mergi mai departe pe drumul tau, in viata ta,ca si cum nimic nu ar fi intervenit vreodata sa o incurce? Incerci sa gandesti, chiar te fortezi sa gandesti rational dar starile si senzatiile care te incearca la fiecare pas si pe care constientizezi ca nu le poti controla in anumite momente….te depasesc! 
Mie mi se pare o chestie de-a dreptul hilara si acum sa fim seriosi, cu totii am trecut printr-o astfel de experienta, unii chiar de mai multe ori.
Eu personal nu am reusit sa gasesc o explicatie logica pentru acest lucru. Daca considerati ca i-ati dat de cap va rog simtiti-va liberi sa lasati comentarii si sa imi explicati si mie cum sta treaba. Multumesc! 
